Este sărbătoare mare azi! Ce să NU faci sub nicio formă! Aduce ghinion! Toți creștinii țin cont de lucrurile acestea

In a doua zi de Rusalii este praznuita Sfanta Treime. Exista numeroase traditii, obiceiuri si superstitii legate de aceasta zi sfanta, pe care oamenii din toate colturile tarii inca le tin. A doua zi de Rusalii este dedicata Sfantului Duh. Asta chiar daca in calendarul romanesc este trecuta ca fiind ziua Sfintei Treimi. Aceasta denumire a fost data sub influenta catolica. In calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de dupa Rusalii este numita Lunea Sfantului Duh.

A doua zi de Rusalii. Ce sa nu faci de Sfanta Treime
In a doua zi de Rusalii crestinii ortodocsi merg la biserica, iar apoi se aduna la casele lor si se odihnesc. In aceasta zi nu ai voie sa muncesti in gospodarie, sa speli rufe sau sa coci. Este interzisa munca la camp si traditia spune ca cei care vor munci pamantul astazi nu vor avea parte de rod.

In unele zone ale tarii oamenii considera ca pot fi vindecati de boli cu ajutorul calusarilor. Acestia trec pe la casele celor bolnavi si batrani si joaca pentru a-i scapa de duhurile rele, de boli si de blesteme. Bolnavii sunt scosi in curte si asezati cu fata la rasarit in asteptarea calusarilor. Aceasta traditie se mai tine mai ales in zona Brasovului.

Astazi nu ai voie sa te certi si sa dusmanesti pe nimeni, pentru ca poti atrage furia Ielelor. Se spune ca noaptea aceasta nu trebuie sa te prinda la rascrucea drumurilor, la marginea padurii, in munti sau pe malul apelor. Rusaliile sunt considerate zanele apelor, asa ca astazi nu trebuie sa mergi la scaldat sau sa faci baie. Cine nu respecta traditiile din a doua zi de Rusalii va atrage asupra sa blestemele ielelor si va avea parte tot anul de necazuri, boala si certuri.

Superstiții de Rusalii – Ce este INTERZIS să faci astăzi ca să nu înfurii ielele

Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi sărbătorite de creştini ortodoxi duminică şi luni, pe 27 şi 28 mai. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii.

Pe lângă multitudinea de tradiţii şi obiceiuri, de Rusalii întâlnim şi o serie de superstiţii:

Simona Halep, brand în România – Care este valoarea de piață a liderului mondial. Suma este uriașă

În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi;

De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele;

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua;

De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi cu alţii fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

Rusaliile reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului, relateaza mediafax.

Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi, scrie crestinortodox.ro.

Rusaliile – “Pogorârea Duhului Sfânt” – se prăznuiesc întotdeauna duminică, la cincizeci de zile după Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sâmbătă dimineaţă, se face pomenirea morţilor. În popor, această sâmbătă este numită “Moşii de Vară”, “Moşii de Rusalii” sau “Moşii cei Mari”.

Grija pentru cei morţi

Sâmbătă, înainte de Rusalii, după slujba Parastasului, credincioşii împart milostenie pentru iertarea sufletelor celor adormiţi în Domnul. Acum se dau de pomană străchini noi cu mâncare. Aceste vase româneşti din lut (materia potrivită pentru vasele de pomenire) se mai numesc şi “moşoaice”, de la numele colectiv de “moşi”, dat tututor celor adormiţi.

În vasele pentru pomană se pune o băutură curată (apă de izvor, lapte sau vin curat). Se mai pun şi alte mâncăruri, precum fructe, plăcintă, caş, ouă, mămăligă sau ciorbă de pasăre. Nu pot lipsi pâinea (colacul) şi lumânările.

Mânerele coşniţelor şi vasele de pomană se împodobesc frumos, cu flori de trandafir şi fire de busuioc. Când se ajunge la casa celui căruia i se împarte, se aprinde lumânarea, care este înfiptă în colac. În acest moment are loc un schimb, fie el cât de mic. Astfel, cel care primeşte pomană, împarte la rândul său pentru cei adormiţi din neam.

Cei credincioşi nu mănâncă nimic în această zi, până nu termină de împărţit pomană pentru apropiaţii trecuţi în nefiinţă. Chiar şi cei mai puţin credincioşi spun că nu este bine să mănânci ceva în această zi, fără a da mai întâi ceva de pomană.

Frunzele de tei

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de “limbile ca de foc” care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste “limbi” sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi.

În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile cele rele. Această credinţă populară poate fi întemeiată pe sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacă se are în vedere sfinţirea frunzelor cu aghiazmă, ele devenind astfel purtătoare de har.

Sfinţirea semănăturilor

Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfestania, adică sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte.

Rusaliile, în mitologia populară

În mitologia populară, “Rusaliile” sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui “Rusalim împărat”, acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

x

Check Also

Sfântul Ilie – Rugăciunea care se rostește astazi pentru îndeplinirea tuturor dorințelor

Sfântul Ilie, prăznuit în fiecare an la 20 iulie, este o divinitate populară care a ...